vineri, 5 decembrie 2014

Sarmale vegetariene dar nu ai zice :P




Am considerat ca e o adevarata provocare sa reusesc sa recreez vegan  traditionalele  sarmale romanesti, provocare din doua motive, bucataria traditionala romaneasca nu prea e punctul meu forte si nici foarte tare in aria mea de interes si totodata poate fi dificil sa redesenezi   cu success o reteta contruita atat de evident in jurul carnurilor.
Cu toata modestia care nu ma caracterizeaza, rezultatul,   o oala onorabila, si-a dat obstescul sfarsit extrem de repede, ba mai mult decat atat  a incantat si doi  carnivori destul de sceptici in privinta ideii de sarmale ''de post''.( am mai zis cat de mult detest sintagma asta ?).
Ceea ce m-a interesat in primul rand a fost sa respect spiritul  acestei mancari, bogata, boiereasca daca vreti, chiar cu o aristocratica nepasare fata de chestiuni marunte precum sanatate, kilograme si alte aspecte irelevante.
Ingrediente:
- o varza murata mai dolofana
- 400  gr ciuperci tocate marunt
-  600 gr Grill Vegetal  de la CrisTim
- 4 cepe tocate marunt
- 1 - 2 morcovi dati pe razatoarea mica
- 150 gr orez
- 3 litri stock de legume (eu am adaugat si fum lichid pentru izul ala de afumat)
- marar, patrunjel, 4-5 catei de usturoi
- 10 linguri de ulei de masline
- suc de rosii cu oregano
-cimbru uscat, condiment Creole de la Bart (sau orice combinatie  de condimente picante)
Ansamblarea este extrem de simpla chiar daca usor migaloasa. Ceapa se pune la calit in 5 linguri de ule de masline, dupa 2-3 minute se adauga morcovul si se lasa pana se inmoaie. Intre timp in robot am maruntit ciupercile impreuna cu grillul vegetal iar rezultatul l-am pus peste ceapa si morcov pentru  3-4 minute. Am rasturnat continutul  wokului intr-un  castron mare  , am adaugat usturoiul pisat, cimbrul  si condimentul Creole si am amestecat bine. Apoi am pregatit oala turnand restul de ulei pe fund, am presarat un strat de varza murata tocata peste care am pus cimbru, marar tocat si  3-4 linguri de sos de rosii cu oregano. Am confectionat sarmalele propriu zise si le-am indesat pe un strat, am mai adaugat un strat de varza murata, iar sarmale, iar varza tocata si am acoperit totul cu stockul de legume .
Am lasat  sa fiarba la foc mic pentru o ora apoi  in cuptor  25 de minute la 200 de grade. Evident sarmalele astea au meritat sa fie complimentate de o mamaliga de vis.
Credeti-ma pe cuvant si try this at home!


luni, 24 noiembrie 2014

Supa crema de cartofi si crutoane aromate

Sunt un fan al supelor crema pentru ca iti permit sa dozezi exact cat vrei intensitatea gustului si totodata daca le complimentezi si cu niste crutoane pot fi si o masa standalone scutindu-te de dureri de cap cand nu ai mult timp/chef de bucatareala. Probabil una din cele mai satioase este supa crema de cartofi. Evident ca in afara de cartofi reteta se poate interpreta si reinterpreta in functie de chef, posibilitati sau mai prozaic in functie de ce ai prin casa. Versiunea mea cea mai recenta de ieri se intampla cam in halul urmator:
Pentru supa.
-cartofi  cam  un kilogram
- 1 morcov ras
- 1 patrunjel
- o telina mica de tot rasa
- 2 cepe rosii mari  taiata solzisori.
- 1 capatana de usturoi
- 1 ardei kapia taiat marunt
- cimbru, tarhon, sare, piper, patrunjel.
- 1 lingura zeama de lamaie
- 2 linguri ulei de masline
- 1.5-2 l stock de legume cu leustean.
Pentru crutoane.
- paine taiata cubulete
- oregano, sare, fulgi chili sau condiment creole( cele de la Bart sunt scumpute dar merita), o lingura de ulei de masline.
Stiu, cam multe condimente pentru o supa crema si cam ''tari'' dar eu sunt adeptul mancarurilor extrem de aromate mai degraba decat a gusturilor fine si subtile.
Cartofii taiati cubulete se adauga in stockul fierbinte, dupa cateva minute adaugam   si morcovul, telina, kapia si una din cepe . E gata cand s-au fiert cartofii. Intre timp pregatim crutoanele, painea bucatele o amestecam cu sarea , condimentele si uleiul de masline, punem tot intr-o tava cu  hartie de copt si dam la cuptor pentru 15 minute la 200 de grade pentru cuptoarele cu aer recirculant. Cat timp fierb legumele si se fac crutoanele  intr-o tigaie neaderenta punem doua linguri de ulei de masline si prajim cealalta ceapa  extrem de puternic, cam ca pe cea pe care o punem peste fasolea batuta, cand e aproape gata adaugam si capatana de usturoi zdrobita pentru inca maxim 30 de secunde ( nu lasati mai mult pentru ca usturoiul ars strica tot gustul). Rolul cepei si a usturoiul prajit este de a da in supa un usor iz de prajeala sau afumatura chiar . Dupa ce cartofii s-au fiert, se scurg legumele si se dau la robot pana formeaza o pasta, adaugam si ceapa si usturoiul si apoi stock-ul in functie de cat de consistenta sau lichida dorim supa. Se pune in farfurii si se adauga crutoanele extrem de aromate.
Try this at home!


duminică, 23 noiembrie 2014

Sa muncim zic...mai putin

Se considera ca fiind axiomatic faptul  ca istoria  este depozitara trecutului si teoretic ca reprezinta un reper solid pentru a contura macar partial viitorul.  Spun teoretic pentru ca in fond lectiile majore ale istoriei sunt in genere ignorate pentru ca deranjeaza un status quo convenabil factorilor de decizie.
Au trecut mai bine de 240 de ani de cand Gibbon  publica monumentala Istorie a declinului si decaderii ImperiuluI Roman si totusi SUA nu o considera relevanta in raport cu propria pozitionare pe harta geo politica a lumii. Dar nu despre SUA vreau sa vorbesc acum, ci despre incapacitatea  de a reactiona pe baza istoriei chiar si cand prezentul  este o oglindire a unei probleme precedente.

Dupa mai putin de 200 de ani de la Revolutia Industriala ne vedem  pusi in fata unei dileme asemanatoare si anume incapacitatea de a coordona progresul tehnologic cu cel economic si social,continuand sa aplicam grile expirate unei realitati in care utilitatea acestora a disparut.
Daca in Marea Britanie revolutia  productiei a dus la scaderea drastica a conditiilor de trai pentru majoritatea populatiei si s-a mai echilibrat dupa doua generatii , de sacrificiu ca sa folosesc o sintagma draca politichiei mioritice logic ar fi fost ca aceasta a doua revolutie tehnologica adusa de informatizare sa ne gaseasca pregatiti pentru o reactie rapida.
 Lucrul asta insa nu s-a intamplat si in toata lumea nivelul de trai s-a degradat pe fondul dezvoltarii accelerate a informatizarii. Fara sa fac apologia nici unei ideologii politice pot doar constata ca in conditiile in care  progresam  si inca extrem de rapid din punct de vedere tehnologic dar cu toate acestea traim mai prost ceva fundamental este gresit in sistem. Probabil este vorba de inertia fortei de deplasare dar pe benzi opuse intre societate/economie si progres.
Daca  viteza imprimata creste constant in ceea ce priveste inventiile si aplicatiile lor practice in acelasi mod creste si evidenta inadaptabilitate din punct de vedere socio/economic.  Intr-un secol  21 in care automatizam din ce in ce mai mult, in care nevoia de munca umana scade cu fiecare nou soft introdus pe piata, in care din ce in ce mai multi oameni se trezesc pur si simplu ca nu mai au ce munci , avem printre prieteni si cunostinte din ce in ce mai multi care se plang ca lucreaza si in weekend , ca lucreaza 10-12 ore, ca stressul le marcheaza  nivelul de viata.
 Indiferent de convingerile personale oricarei persoane rationale acest paradox ar trebui sa ii spuna ca ceva nu e in regula, ca am mai fost in situatia asta si ca evident adoptand aceeasi atitudine vom avea acelasi rezultat dezastruos.
Ne-au trebuit mai mult de  100 de ani sa intelegem ca  10-12 ore de munca zilnic nu sunt practice si s-a standardizat norma de 40 de ore , 5 zile pe saptamana. In mod clar si aceasta este depasita si supradimensionata, ne va lua oare tot peste 100 de ani si toata mizeria aferenta pentru a accepta inevitabilul?

sâmbătă, 8 noiembrie 2014

Sweet cherry strawberry tequilla

Cum imi mai ramasese  ceva tequilla de  cu o seara inainte si fiind si in chef de incercat ceva nou am mesterit o trebusoara de desert care a iesit chiar fain. Dupa o scotocire completa dulapuri,  congelator si frigider mintea mea si-a zis in gandul ei ca urmatorele s-ar pupa intr-un fel sau altul:
-  biscuti de cacao
-zahar brun
- apa de trandafir, apa de flori de portocal
- tequilla
- visine congelate
- capsuni congelate
-frisca vegetala
Incropirea propriu zisa este extrem de rapida si de simpla. Biscuitii se dau la robot si se fac praf si pulbere. Apoi visinile se scot direct din congelator  si se toarna in robot( se verifica in prealabil daca nu sunt totusi cumva de alea cu samburi pentru a nu avea surprize precum Stan Patitul aici de fata care a constatat existenta samburilor DUPA ce a facut visinile alea zob) , se maruntesc, se adauga zahar dupa gust si tequilla cu generozitate si frisca si se obtine o crema  consistenta. Acelasi lucru se aplica si capsunilor.  Apoi  in cupe se pune un strat de biscuti sfaramati peste care se toarna apa de trandafir peste care se adauga crema de visine, inca un strat de biscuiti peste care se pune apa de flori de portocal si peste crema de capsuni si se inchide turnuletul asta cu inca un strat de biscuiti.
Try this at home!


joi, 6 noiembrie 2014

Cartofi dulci cu varza de Bruxelles






Se spune ca necesitatea este mama invataturii iar in bucatarie vorba asta se aplica destul de frecvent. Asadar cand nu stii exact ce sa gatesti o metoda buna este sa inventariezi cam ce ai la dispozitie. Asa am scos eu azi din palarie o reteta de varza de Bruxelles si cartofi dulci la cuptor. Asta avem, asta consumam. Alinierea a cuprins urmatoarele
- varza de Bruxelles cam 500  g
-cartofi dulci 4 mari
-  rosii cherry  200 g
- ceapa rosie 3 medii
- ulei de rapita 4-5 linguri
- cumin
- piper, sare, praf de usturoi
- sos Worcester, sos Pimento, suc de rosii 50 ml
Fiind si infometat si un pic pe graba am preferat sa dau putina viteza procesului  asa ca am pus  varza si cartofii sa fiarba  cam 10 minute in apa cu sare. Intre timp am taiat ceapa rosie rondele si rosiile cherry jumatati si le-am pus in tava stropite cu 2 linguri de ulei de rapita si sare. Am scurs varza si cartofii ,le-am adaugat si pe acestea in tava, am condimentat cu sare,piper, usturoi, cumin, sosuri , am amestecat bine si am dat la cuptorul incalzit la 200 de grade pentru 20 de minute.
Desi extrem de simpla reteta rezultatul a fost o bogatie de arome si gusturi.
Try this at home.

miercuri, 29 octombrie 2014

Lipitori de afaceri.

Ar trebui sa lasam ipocrizia deoparte, mai ales la nivelul media  si sa nu ii mai numim pe acesti profitori de pe urma statului oameni de afaceri. Astia sunt lipitori si sug banii statului, nu fac afaceri, daca ii intrebi cat au castigat in afaceri care sa nu aiba legatura cu statul nu au nici de o shaorma.
Ani de zile justitia romana a prins  gainari si a lasat oamenii grei in pace.  Acum au inceput sa mai cada, cam 1 din 1000 dar e un inceput . Toti interlopii urla Dosaaaarr politic.... poate ca asa si este dar  in fond este irelevant, faptele intrumentate acolo sunt adevarate si suficient de bine dovedite.
Acum s-a ridicat doar un mic colt din imensa draperie a furtului si deja vorbim de sume ametitoare cu impact real asupra economiei. Acum incepem sa intelegem de ce de 25 de ani nu suntem in stare nici macar sa  varuim tot ce a facut comunismul.

duminică, 19 octombrie 2014

Romania.Lumea a treia.

Da, suntem o tara din lumea a treia. Sub luciul de hypermarketuri, entertainment  si alte cateva exceptii de forma nu de fond  se ascunde o tara mica , trista si extrem de saraca. Nu sunt si nu am fost niciodata un idolatru al vestului dar chiar si luand in considerare tarele multe de altfel ale civilizatiei occidentale noi tot ne situam  in alta dimensiune si timp fata de aceasta.

Nu cred in bunele intentii ale politicienilor nu numai de la noi ci de oriunde, atata timp cat accesul la putere se face numai avand  in spate fonduri enorme  si influenta pe masura, orice politician are odata ajuns intr-o postura  din care poate lua decizii enorm de multe datorii de platit. Sistemul este prea bine conturat pentru a permite exceptii. Diferentierea insa intre tarile ''civilizate'' si cele de lumea a treia se face la nivel de stil si anvergura in plata acestor datorii.Daca intr-o tara dezvoltata exista o anumita acoperire  la plata facuta si in genere se traduce prin influente economice si acces favorizat la contracte si piete  in  Romania ''dedicatia'' este transparenta si se face la costuri absurd de mari. Astfel ajungem  ca la societati de stat falimentare care nu isi platesc angajatii cu lunile sau anii sa se faca achizitii de pixuri de 2 milioane bucata, la preturi pe kilometrul de autostrada de 4 ori mai mari decat in Austria si multe alte minuni de astea unde noi si tarile in curs de dezvoltare suntem asi.

Dupa 24 de ani de ''marete'' impliniri pe acest plan am ajuns sa avem  exact ca tarile  bananiere o societate extrem de polarizata, cu indivizi aberant de avuti  desi nu au facut in viata lor o afacere adevarata, de aia fara preluari de intreprinderi de la stat, fara contracte cu  acelasi corn al abundentei, fara inlesniri dubioase gen preturi preferentiale la energie si oameni extrem de saraci care in 2014 inca isi fac griji cu ce isi platesc utilitati ce tin de minimum de civilizatie sau pur si simplu cu privire la hrana de zi cu zi  asta in conditiile in care au muncit  onest toata viata.

La fel ca in tarile de lumea a treia cum o factiune preia controlul are grija sa ii infunde pe ceilalti, asa ajungem sa ne minunam cum de capete aparent de neatins apar zilnic la stiri  lovite de boala si de lege. Nu e justitie, sa nu fim naivi, se platesc polite.

Nu avem scoli,spitale, gradinite suficiente si alea care sunt in genere is facute inainte de 1989 si arata deja jalnic dar  investim sume enorme pentru biserici si pentru cacatul ala cu mot in varf de catedrala prostirii neamului pentru ca suntem suficient de inapoiati incat o buna parte din votanti sa fie inca influentati  de ce li se spune de catre  popi in ceea ce priveste votul .

Avem o rata a migratiei extrem de  mare ca orice tara mizera si trimitem  de la zidari la profesori universitari si medici in Europa aia din care  chipurile facem parte.

In realitate  nu am avut niciodata o sansa reala, nu avem nici acum.Aceasta tara a fost acaparata de un sistem  mafiot format din fosti securisti, directori,  lachei si lingai la care s-au adaugat bineteles si nepoti, veri,cumetri si alte lipitori care desi nu au apucat sa fie acolo in 89  sunt in fond doar o urmare fireasca a celor ce au generat tot acest cancer care metastazeaza fara oprire in toate nivelele  de decizie.

Noi nu suntem mai prosti ca altii, nu suntem mai lenesi ca altii,  milioanele de romani care muncesc pe lefuri  la care occidentalii nu s-ar da nici macar jos din pat stau marturie, ci doar am avut nesansa sa fim aici, in lumea a treia, unde nu ai de ales, sluga a mafiei sau  muritor de foame.


sâmbătă, 4 octombrie 2014

La vanatoare.3 retete rapide.


Astazi am avut pofta de ceva proaspat asa ca am plecat la vanatoare. La vanatoare de legume bineinteles, mai ales ca la mine in sat in piata este ceva intitulat pompos Sarbatoarea recoltei. In mod firesc erau nenumarate standuri cu branzeturi, afumaturi si peste pentru ca nu-i asa toamna se culege salaul si se coace porcul. Dupa cercetari  detectivistice  pronuntate am identificat si tarabele cu ce aveam eu nevoie.Rezultatul se observa lesne in poza de mai sus. Dar vorba filmului ''ce avem noi aici'': 
1. Trebusoarele alea negre sunt unse cu tapenade. Asta e o chestie extrem de satioasa si rapid de facut, cu un gust pe care il iubesti sau il urasti. Interpretarea mea la acest clasic al bucatariei grecesti e cam in  felul urmator. 
Ingrediente: masline negre (neaparat cu samburi, cele fara nu au niciun farmec), busuioc proaspat, cimbru uscat,   un catel de usturoi , zeama de la jumatate de lamaie, 1 lingura de ulei de masline, 4 picaturi de tabasco.
Singurul lucru de facut dar intradevar destul de migalos este sa extragem samburii din masline,  apoi aruncam toate ingredientele in robot si pasam pana iese o pasta grosiera.
2. Alienii verzi sunt tot o interpretare, de data asta din micile minuni italiene si anume pesto. Daca traditional se face cu ansoa , branza si busuioc mult eu am preferat versiunea vegan si pot spune ca  e mult mai aromat rezultatul final.
Ingrediente: busuioc proaspat, 1 legatura de patrunjel,  o mana de frunze de telina, 4-5 tije subtiri de telina,  5 cozi de ceapa verde,2 catei de usturoi,coaja de la 1 lime si sucul de la jumatate de lime, ulei de masline extravirgin cam 4 linguri, sare, piper proaspat macinat. Toate ingredientele se paseaza cu mixerul vertical, puteti sa le puneti si in blender dar ideea este sa aiba o textura mai pronuntata.
3.Pentru ca tot cumparasem telina am zis ca o salata  de telina va completa perfect trioul. 
Ingrediente:telina rasa, maioneza vegetala, mustar cu boabe, marar,  zeama de lamaie, sos soia sau teriyaki, sos Tabasco. Telina se da la razatoare si se stropeste imediat cu zeama de la lamaie pentru a nu se oxida, in blender se pun maioneza vegetala , mustarul , sosul soya , 4-5 picaturi de tabasco si cam  jumatate de legatura de  marar, se mixeaza si se amesteca apoi cu telina rasa.
Try this at home.


miercuri, 1 octombrie 2014

Romania pitoreasca.Despre vot si votanti.

Desi in genere opinia publica e de acord in privinta politicienilor ca si in privinta popilor gratulandu-i cu stramosescul ''dracu' sa ii ia de hoti pe toti''  cand se apropie alegerile romanul se simte obligat sa isi aleaga un favorit. Cam ca la fotbal la Campionatul Mondial unde nu participam dar alegem cate o echipa cu care sa tinem. Asa si in politica, nu ca ar conta , dar X-ulescu/a parca e mai putin hot.
 Si dai si lupta cu pasiune, cu argumente si contraargumente de parca ar avea cea mai mica importanta.
Am avut guvernari din tot spectrul politic , de la cripto comunismul Iliescian, trecand prin gluma sinistra numita CDR si  debandada PDL pana la aberatia dogmatica de tipul Jumate om pe jumatate de iepure schiop  pe numele de domnisoara USL. De fiecare data  a fost pe modelul la vremuri noi, tot noi. Comisioanele au fost mai mari decat contractele, legile s-au dat cu dedicatie de am ajuns sa schimbam  sistemul in educatie si sanatate de 3 ori pe an dupa cum era nevoie la bugetul personal al unuia sau altuia, achizitiile publice s-au facut cu larghete ca in Belgravistan si lista poate continua.
Dar tot acest dezastru neasumat de nimeni  inca reprezinta doar varful de iceberg.  Chiar si la proportiile astea vorbim in fond de fosti soferi ,  pseudo doctoranzi, matrozi beti sau comunisti din linia a treia a partidului adica de gainari pretandu-se la gainarii. Jalea mare este ca pentru a fi lasati sa se desfasoare nestingheriti TOTI acesti indivizi si prin TOTI  includ clasa politica  in intregime au permis ca deciziile majore pentru tara asta sa fie luate la Bruxelles si de catre FMI. Si am vazut ce bine ne merge cu directive date de organisme financiare care au tarat in dezastru atatea si atatea tari.
Dar noi inca ne intrebam cine e mai putin hot aici in ograda noastra,  nu reusim sa vedem padurea din cauza acestor buruieni care ne blocheaza de 24 ani vederea.
Acceptam  termeni aberanti precum ''liberalizarea pietei energiei'' . Ce liberalizare? Energia si gazele nu sunt ca la firmele de telefonie mobila, nu imi convine ma mut la altul. Este doar o forma mascata de a spune de acum va cerem cat vrem noi, doar avem monopol. Acceptam sa platim pe litrul de benzina 1.24 euro ca asa e in UE. Serios? Si in Germania tot cu 250 de euro e platit  baiatul de la pompa? Tot cu 1000 de euro maximum contabila?
Am ajuns sa fim mana de lucru ieftina precum chinezii dar sa platim totul precum germanii.
Si noi inca credem ca avem libertate si democratie pentru ca nu-i asa, odata la  4-5 ani putem sa il alegem pe ala mai putin hot!

sâmbătă, 20 septembrie 2014

iPhone6 Legenda continua!

Am tot vazut  din goana mousului in ultimele luni in newsfeed tot soiul de speculatii savante despre  cate butoane o sa aiba noul iPhone sau chiar ineptii monumentale de tipul ''Afla primul ceea ce toti vor sa afle despre noul iPhone!' Dar asemenea reclame deghizate in  ''stiri'' reprezinta  o chestiune banala in lipsa de scrupule dinm media contemporana astfel incat mi-au trezit doar un usor zambet de lehamite.
Ceea ce m-a frapat si acum ca si in alte dati  a fost promovarea absolut grotesca prin asa zise cozi interminabile la care oamenii stateau cu zilele. Treaba asta mi-a creat senzatii amestecate. Prima reactie a fost  de tipul WTF?!?, urmata de  amuzament , dar rasul era cam amar gandidu-ma ca  impart planeta cu asemenea imbecili totali pentru ca intr-un final sa realizez ca este o smecherie de publicitate. Odata ce am realizat asta ciclul de reactii a luat-o de la capat. Cat de prinsi in plasa consumerismului absurd putem fi incat o asemenea  gogomanie de campanie sa fie considerata potrivita de catre niste indivizi platiti regeste pentru a ne analiza si a decide ce anume ne-ar atrage? Sa prezinti un amarat de device   cu surlele si trambitele  potrivite mai degraba leacului pentru cancer cel putin si sa nu ti se imputeze ridicolul absolut  ba mai mult decat atat sa ai parte  si de suport benevol la o asemenea  absurditate reprezinta o mare bila neagra  data societatii din care facem parte.
Da-ne noua Doamne aifonul nostru cel de toate zilele!

marți, 16 septembrie 2014

In Hoc Signo Vinces

Circling above  in fantastic shapes ,revolt of black wings
Scaring the sheep away, defying the torment of winds
The mud all stained by the traces  of wolves in despair
Throwing into hiding  the lost ones in look for a lair.
Of air ! from storm the croaking of vultures descend
Of earth ! in mist the howling sings the hordes lament.
In Hoc signo vinces
(The Adversary is coming...)
For we shalt rise like assassins of blinding light
For we shalt burn the veils blinding  the sight
For all of those who will scream in sheer  fear
For all of those too weak the order to sear.
In Hoc signo Vinces
(The Adversary is presently at hand...)
No pity for hearts beating faster and faster
For the reign of night and chaos in terror begins
United legions praising the fall of your master
No one left to seek forgivness for your sins.
Et clamor meus ad te véniat

duminică, 14 septembrie 2014

In Humanism

Secole la rand tot ce purta o semnificatie pozitiva era atribuit divinului, in noua epoca in care  chiar daca Dumnezeu nu este ingropat corespunzator in orice caz trage sa moara sensul s-a transferat catre uman. Nu mai este crestineste sa ajutam pe cineva ci un lucru uman de facut. Simpomele s-au schimbat, boala grea a autoiluzionarii  a ramas la fel de vivace. 
Toate caracteristicile cu care impodobeam mantia unui zeu stravechi le-am folosit pentru a imbraca noul zeu, Omul.  Inteligent, inclinat natural inspre bunatate si progres, asta e natura Omului in viziune umanista.
Ceea ce ignoram  in permanenta este lectia pe care istoria ne-o repeta obsesiv. Tot ceea ce intreprindem este sortit esecului, suntem Prometeus impingand etern stanca propriului nostru instinct auto distructiv, suntem Icarus  pregatit sa zboare pe aripi ce nu il pot sustine.
Toate ideile, idealurile , credintele  si aspiratiile noastre  au atins  de fiecare data un punct in care au fost pervertite si intoarse de la scopul si intentiile initiale.
Am avut un individ ridicat din inapoiata si prafuita Galilee care a spus ridica o piatra si vei gasi divinul- rezultatul  un sirag impunator de biserici atinse de frenezia monumentalului  , o frenezie din care se pare ca nu ne mai putem opri,  in numele unei religii intemeiate pe sa nu ucizi au murit generatii intregi.
Ne-am scuturat de toate prin Revolutia Franceza,  un scurtcircuit menit sa reporneasca circul uman pe cu totul alte baze si am ajuns rapid la regimul terorii.
Am dezvoltat capitalismul ,  sanse egale pentru toti , toti liberi  in cautarea fericirii si am ajuns la o lume controlata de o mana de oameni , la depersonalizare , la corporatism.
Unii au visat ca in socialism si comunism au gasit cheia de a da cu tifla acestui cerc vicios in care ne tot invartim de o istorie deja si  am ajuns la marea revolutie culturala, la stalinism, la abjecta impilare a   oricarui gand constient.
Idealisti  ca Da Vinci sau Jules Verne au visat la o lume  in care progresul tehnologic va elibera aceasta rasa de necesitatile de zi cu zi si noi am pus acest avant in principal in slujba profitului si agresiunii.
Aceasta este umanitatea careia i-am cladit altare, Sa asteptam timpul cand le vom darama  din nou.


vineri, 12 septembrie 2014

Cum moare un vegetarian de foame?

Cum moare un vegetarian de foame? O intrebare care pare sa framante pe oricine cand casca ochii cu surprindere cand afla ca ceafa de porc si micul au iesit din menu. Asa ca am zis sa impartasesc si eu experienta mea de azi cu muritul de foame.
Mi-am inceput agonia cu o supa crema de rosii  aproape raw executata in felul urmator:

Ingrediente: 5 rosii babane ulei de masline extravirgin, stock de  legume, o mana mare de busuioc proaspat, 4 catei de usturoi, 2 linguri de sweet chilli sauce, ceapa verde 3 fire, oregano uscat si tarhon, jumatate de castravete cubulete si crutoane.
Se pun in blender busuiocul, usturoiul , uleiul de masline, sosul de sweet chilli, oregana, tarhon si ceapa verde si se amesteca pana se transforma intr-un sos. Apoi rosiile se curata de pielite se pun intr-un robot de bucatarie cu ceva sare si se paseaza, se adauga sosul din blender  si stockul. In farfurie se presara cubuletele de castravete si crutoanele si se toarna peste supa crema de rosii. Gata in mai putin de 10 minute.

Am continuat sa sufar ingrozitor de foame cu  o salata de fasole din care lipsesc cu desavarsire proteinele si ce mai are corpul nevoie  facuta cam asa:
Ingrediente: Mix de fasole fiarta cam 500 de grame, ceapa alba si ceapa verde, capere cam 20 de bucati,  3 ardei kapia in otet,  cam 10 felii de sfecla in otet,usturoi marinat in ulei cu cimbru, olei de masline, piper, sare.
Se incepe cu ceapa taiata fin si presarata cu sare , o lasam cam 15 minute sa  i se inmoaie varful de gust, adaugam apoi ardeii kapia taiati  fasii, sfecla facuta fideluta,  felii subtiri de usturoi marinat, caperele, la final  potrivim de sare si piper si turnam uleiul de masline si zeama de la ardeii kapia. (as mai fi pus si masline dar nu mai aveam prin casa).

Intr-un final mi-am dat obstescul sfarsit  de vegetarian mort de foame cu  o salata  simpla ce s-a gandit vreo trei ore in frigider la ce a facut ,de pepene verde, pepene galben si ananas proaspat cu menta  proaspata si maruntita presata  peste si un paharel omenesc de coniac ca e un bun digestiv:P.

Sa imi fie tarana usoara!

sâmbătă, 6 septembrie 2014

La portile Vienei


 ''Luptati-vã cu ei pânã ce nu va mai fi necredintã si credinta va fi numai în Allah! Dar dacã ei contenesc, atunci nu mai existã vrãjmãsie,decât împotriva celor nelegiuiti.'' Coran 2.193

29 Mai 1453 Constantinopole. Sfarsitul unei civilizatii. Imperiul Bizantin, ultima reincarnare a Imperiul Roman cadea dupa un asediu de 7 saptamani sub stapanirea celor pe care marginea Europei nu ii mai putea stavili.  Mereu in cautarea expansiunii in numele lui Allah Imperiul  Otoman s-a extins extrem de rapid acaparand estul Europei ajungand in 1683 sa lupte la portile Vienei.  O inclestare gigantica pentru acele vremuri a pecetluit soarta civilizatiei vestice. Viena a rezistat , musulmanii s-au retras  pana inspre Tarile Romane pe care le-au parasit mult mai tarziu.
Trebuie sa ne uitam in istorie doar pentru a ne asigura ca repetam mereu aceleasi greseli si eventual  poate reusim sa le si amplificam. Germania, Franta, Anglia , tarile  care au rezistat in spatele zidurilor vieneze au aplicat  foarte spornic acest principiu. Pentru a se asigura ca asaltul nu va mai esua din nou au deschis larg portile si au primit milioane de musulmani.  Numai  musulmanii de origine turca ajung la aproape  9 milioane in Germania,  peste 7 milioane de musulmani in Franta, 3 milioane de musulmani in Anglia. Zidurile  si granitele sunt inutile cand  inviti  dusmanul  in curte. 
Europa se vede extrem de progresista si multiculturala si toleranta incat aduce aminte de turmele de salbaticiuni neatinse de lacomia omului care se apropie fara teama de  pusca incarcata. Aceasta nu este insa o migratie ci o invazie. Imigrantii  se duc la mai bine si apoi incearca sa se integreze in cultura tarii tinta. Invadatorii ocupa un spatiu si apoi fac eforturi sa determine gazda sa adopte cultura, principiile si cutumele proprii. Cand musulmanii ajung sa formeze o politie paralela in Wuppertal, sa declare Sharia in zone  ale Londrei  si sa acapareze complet zone din Paris  ar fi poate timpul sa ne trezim. Sharia ar putea fi maine de actualitate si la noi pe strada.
Continentul asta a trecut deja printr-o Inchizitie, am fost  prada fanatismului religios si am numit perioada aia Epoca Intunecata intr-un mod bine intemeiat. Islamul are fervoarea crestinismului de Ev Mediu si stim deja  cata vitalitate se gaseste in ignoranta absoluta.
Sa nu ne mai lasam pacaliti de indemnurile spre toleranta, sunt cantece de sirena a celor ce inca sunt prea slabi pentru a isi impune fatis vointa si totodata   un exemplu de judecata cu  doua unitati de masura. Moscheele lor,  modul mizerabil de a trata  femeile,  burka, prozelitismul  ar trebui acceptate de noi in numele tolerantei in timp ce in tarile  majoritar  musulmane  nu exista niciun fel de toleranta pentru valorile occidentala si modul nostru de viata. Exceptie fac bineinteles  acele zone  gandite  sa primeasca  cash flow-ul  celor suficient de idioti incat sa isi cheltuie banii  prin Dubai sau Quatar. Un exemplu edificator  il reprezinta spotul publicitar pentru nefericirea de Campionat Mondial programat printre camile ce spune'' Cat sunteti la noi sunteti de-ai nostri, respectati-ne cultura''.

Suntem cu toti la portile Vienei , zona politica ne-a tradat  deja, probabil violurile, violenta si intoleranta  islamica nu se vad foarte bine din goana limuzinei si din turnurile de fildes din care se fac jocurile dar inca nu e tarziu sa ne facem auziti :
AFARA CU ISLAMISMUL DIN EUROPA PENTRU TOTDEAUNA!

joi, 4 septembrie 2014

Cealalta lume

Mai mica, mai vie , putin mai reala decat o simpla iluzie, o buruiana enervanta stricand  sirurile drepte  din cea mai buna dintre lumile posibile. Acele siruri  de oameni perfect aliniati deplasandu-se rectiliniu si uniform din leagan in mormant. Scoala, munca, familie. Paine si circ. Cuminti si lipsiti de intrebari, descurcandu-se mai  mult sau mai putin bine , spectatori la propriul destin. Dar nu de ei vreau sa scriu, ii stim, ii vedem, ii cunoastem, uneori bem o bere cu ei sau comentam un meci sau dam din cap politicosi cand ne povestesc cum s-a dus ala micu singur la cacuta. Ei sunt lumea adevarata si reala dar in acelasi timp sunt cei ce de fapt nu conteaza.
Cealalta lume a existat dintotdeauna, intre zidurile Babylonului, in Imperiul Roman , in temnitele fetide ale Inchizitiei, in Europa anilor 60 ai secolului trecut , in  America impartita net intre lumea reala si cea ce isi canta  revolta la Woodstock si cantecul de lebada la Altamonte. Acei ani in care traia si murea ultima generatie de adversari, buruieni curatate constiincios de aparatorii realitatii , aceeasi ce au folosit apoi toate solutiile posibile din laboratoarele spalarii individualitatii pentru a fi siguri ca simetria perfecta a sirurilor drepte nu va mai fi rupta de nedorite impuritati. Dar samanta rea nu piere asa usor chiar daca uneori trece o generatie intreaga fara sa rodeasca. De un verde  inca palid se vede deja  si in mediul virtual, intre galeti  de gheta varsate in cap, poze de la nunta si self-iuri in baie, intre mormane de imbecilitate crasa sau simpla mediocritate gri vezi  oameni discutand despre modul in care cei putini si nealesi conduc acest mare metropolis care a ajuns Pamantul, despre schimbarea modului in care privim si tratam necuvantatoarele  cu care impartim acelasi spatiu, despre inechitate si nedreptate. Si sunt mereu mai multi, intrebarea care ramane insa este vor fi oare suficient de multi incat sa devina o generatie?


Despre ce scriu?

Probabil  o  problema mentala sper inca minora ma indeamna sa intreb si tot eu sa imi raspund.
Pe scurt  de tot scriu despre ce vreau eu. Daca e sa adaug totusi o codita adjectiv la raspunsul sec initial as spune  ca eclectic e termenul cel mai succint.  De la muzica care imi place la muzica pe care o urasc, de la retete la geopolitica, de la filosofie la fotbal. Is  roman deci nu am nicio problema sa ma pricep in egala masura la toate. Daca o sa fiu citit  doar de multiplele  mele personalitati sau multiplele voastre personalitati  este  la fel de relevant precum profetiile lui Ioan pentru  mersul lucrurilor in 2014,  ca sa il parafrazez aproximativ pe vocalistul de la Nightfall  scrisul este la urma urmelor un act masturbatoriu al intelectului asadar e o treaba de-o persoana. Amin.